BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

vineri, 26 octombrie 2012

Cand noi ne scadem una din viata alteia...


            Acum nu este vorba nici despre mine si nici despre tine, acum cand sunt prea inchisa ca sa mai fie vorba despre tine si prea obosita ca sa ma fie vorba despre mine, indraznesc sa spun ca este vorba doar despre ea. Ea, acea persoana care se considera in plus cand defapt ea pune plus-ul intre noi atunci cand noi ne scadem una din viata alteia.
Ciudat cum oamenii intra in viata mea exact cand am nevoie si provocarile sunt sa aflu ce am nevoie, sa accept ce am nevoie si sa inteleg ca doar atat am nevoie de la ea. Cum esti tu, om ciudat, parte din mine, parte din ea, cum impartasesti tu darul meu si harul ei, cum combini in cel mai dezmierdator mod cu putinta blandete si duritate, calm si furie nebuna, frumusete si intriga interioara, cum poti tu sa fi o oglinda cu doua parti care se roteste si danseaza intr-o hora a inimilor invelite-n plus?  Tu, om cu chipuri transparente, ce ma feresti cu dragoste de mama de lupi infometati de iubire si sex, suflet cald ce invelesti durerea ei in ciocolata calda, un strop de alcool si multa viteza, un mix de strigate mute si distrugatoare.
            Nu alege, nu ai ce si de ce, esti plusul fara de care matematica nu ar mai fi universala, esti curajul meu cand uit sa mai vorbesc si microfonul ei cand poate sa cante. Intre noi nu exista distanta, existam doar tu, eu si ea, trei femei cum nu a vazut Pamantul, o forta pe care nici Newton nu ar sti sa o descompuna-n formule magice pe care altii sa le imbutelieze in sticlute mici, esente tari.
Cand te privesc in ochi zambesc cu inima, cand ma intorc sa vad apusul in ochii altor oameni, esti pelerina mea de ploaie ce sta perfect mulata pe corpul meu fragil si iar ma intorc si esti acolo…langa ea. Acum eu am nevoie ca tu sa privesti apusul in ochii ei si sa-i fi pelerina de ploaie iar eu iti voi fi vant, luna si toate stelele la un loc.
Simte si da-i-le mai departe! Sunt aici…zambindJ

0 comentarii: