Ce muzica se canta in lumea mea fara inceput si sfarsit?

Urasc marea majoritate a inceputurilor si cu siguranta toate sfarsiturile.

Urasc inceputul la un loc de munca, atunci cand nu sti nimic si toata lumea se uita la tine, cand esti in centrul atentiei iar tu nu iti doresti decat sa nu fi vazut, sa nu iti observe nimeni stangacia, cand toti sunt focusati pe prospaciuni. Si sfarsitul la locul de munca il urasc si mai tare, atunci cand nimeni nu te observa iar sefii se comporta in ultimele zile ca si cum ai fi deja plecat demult. Cel mai incarcat moment este atunci cand apuci sa faci cunostinta cu “inlocuitorile” tale.

Inceputurile in orice grup de prieteni, cand te chinui sa ramai tu si sa nu le faci pe plac, alegi sa nu te abti de la un comportament doar pentru ca asta iti lasa iluzia ca te-ai integra mai bine in grupul lor, cand toti sunt mult prea incantati de tine iar altii sunt ultra gelosi din acelasi motiv stupid, pentru ca isi proiecteaza asupra ta niste asteptari imposibil de indeplinit. Si atunci cand isi vor da seama de asta, felicitari, ai supravietuit unui inceput! Iar momentul cand pleci dintr-un grup este atat de supraevaluat si plin de incarcatura incat as face tot posibilul sa il evit. De ce sa ne mai salutam? Hai sa vorbim ca si cum nu am fi plecat niciodata.

Inceputurile in relatii ma obosesc pentru ca sunt tot felul de emotii haotice care te dau peste cap, iti incetoseaza gandirea si scoate si ce e mai bun dar si ce e mai urat din om, simti ca vomiti curcubee de sentimente si traiesti intr-o greata totala si, in plus, pana ne scriem vocabularul limbii relatiei noastre, pana gasim insemnatati asemanatoare acelorasi cuvinte, ne trezim ca gandim prea mult si simtim prea putin. Sfarsiturile relatiilor sunt intotdeauna educative, incurajatoare si puternice, asta bineinteles dupa ce treci de criza de identitate de imediat dupa despartire.

Inceputurile si sfarsiturile inseamna evolutie, inseamna ca avem un gol si e gata de umplut sau inseamna ca avem nevoie sa golim un spatiu. Ma frustreaza cat se poate de tare si as vrea sa ma bucur mai mult de ce e intre inceput si sfarsit, sa trec peste transformarile la care ma supun cele doua etape.