Am cules scoici pentru voi. Ma
gandeam ca o sa vi le trimit prin cineva. Acel cineva care urma sa vina in fata
portii sa imi aduca un pachet de la voi. Chiar am iesit cu punga albastra plina
de scoici si asteptam un Golf albastru cu numere de Brasov care avea sa imi duca dorul acasa.
Si
daca dupa colt, in loc de 4 roti vin 3 suflete? Imi mijesc bine ochii si arunc
pe jos punga cu scoici. M-ati mintit dar e cea mai frumoasa minciuna pe care
mi-a spus-o cineva. Plang si va imbratisez cu toata iubirea mea. Vad lacrimi si
in ochii vostrii. Iar va iau in brate si nu ma mai satur de mirosul vostru de
munte.
Ma
intreb ce am facut eu atat de bun in viata asta incat sa va merit. V-am uitat
de nenumarate ori, v-am aratat parti urate din mine, v-am abandonat in anumite
momente din viata cand definitia mea despre prietenie era ideea aceea din
copilarie ca trebuie sa ne vedem in fiecare zi si sa avem defapt o relatie de
iubit-iubita. M-am lasat vrajita de vorbe dulci care atat de usor s-au risipit
intr-un vant rece.
Chiar daca
mintea v-a uitat uneori, sufletul v-a iubit permanent. Prietenii chiar vin cu
tine oriunde mergi.
V-am daruit plaja goala si marea
rece, imi doresc sa va dau tot sufletul meu asa cum si voi mi-l daruiti pe al
vostru prin fapte si actiuni. Locul nostru de intalnire, al celor patru catze
nu mai este doar unul, sunt doua acum pentru ca voi ati facut posibil sa fie
asa.
De pe prispa casei de la mare, de
sub teiul care abia astept sa infloreasca, cu soarele ce ma incalzeste prin
gardul portii, din linistea pe care ti-o da un cartier de case, din sufletul
unui copil extrem de fericit, va multumesc dragele mele, de mult prietene, cu
suflete vesnic rebele si romantice. Va daruiesc iubirea si pacea ce azi au
explodat in sufletul meu. Bratele mele si portile casei sunt mereu deschise si
va asteapta!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu