Innot in culori

Vreau sa-mi scufund talpile in apa. Poti sa incalzesti putin marea pentru mine? Ultima oara cand am incercat era inca prea rece si m-am multumit cu a ma scalda intr-o mare de scoici aruncate pe tarm. Sunetul acela de scoici care se farama sub bocanci, valuri si vant care se sparg deodata de diguri. Si noi cu ceaiul cald in mana si ochii plini unul de celalalt. Iti aduci aminte sa mai fi fost cineva pe langa noi?

Vreau o casa intre brazi, in geamuri sa-mi bata valurile si aleea sa fie plaja iar in usa sa stea caini si pisici si orice vietati pufoase sau mai putin pufoase pot indragi. Incepem sa o construim?

Hai sa mai pictam scoici si sa le legam intr-un sir haotic de culori, hai sa ne mai privim ore in sir unul in ochii ceiluilalt si sa ne trezim brusc ca iar e 3 dimineata si nu am dormit. Si inca nu am terminat ce aveam de facut pe ziua de azi si deja a inceput urmatoarea. Pentru tine nu exista timp dar cu tine am nevoie de mai mult de 24 ore intr-o zi.. Si intre noi a mai ramas doar o chestiune de timp.

Imi e dor de casa cu pesti, imi e teribil de drag sa invat sa innot in culori privindu-i. Imi e dor de mirosul de lemn ars. Imi lipseste cafeaua ta din fiecare dimineata facuta de fiecare data, altfel. In special cea cu vanilie. Pisiiiiiici mici si afectuoase! As vrea sa-i vad iar pe prietenii tai minunati si oamenii frumosi care te inconjoara. Sa stii ca imi e dor chiar si de sufletul meu care al naibii, a gasit o cale sa fuga cu tine.

Dar de tine nu mi-e dor. Ar fi absurd sa-mi fie dor de ceva ce simt ca exista in toata fiinta mea, nu? Nu esti dar esti mai mult decat crezi. Ei bine, nici macar nu este atat de inportant. Suntem atat de liberi ca putem fi oriunde, oricand, oricum. Si stiu unde sunt eu acum si te simt si pe tine.

Haide termina de spart lemnele si de facut focul in soba, ti-am facut ceai si te astept sa tacem iar privindu-ne ore in sir.