Asta este momentul in care ma dau inapoi din incrancenare. Din incapatanarea de a face lucrurile cand si exact cum vreau eu. E momentul sa ma retrag din minte si sa fiu prezenta in viata mea. Azi privesc si primesc. Las lucrurile sa se aseze si oamenii sa plece. Pe cei care raman ii primesc cu draga imbratisare plina de iubire. In sfarsit e liniste in minte. AM inteles ca nu ma mai pot opune inteligentei Universului. Ma abandonez procesului si cresc in ritmul incredibilului Univers intern. Ma bucur si primesc. Merit ceea ce primesc, merit iubirea si ma las pe spate sa o savurez. Tac si las lumea sa se intample. Ma las sa fiu o intamplare...sa fiu una in sincronicitate cu toate darurile pregatite pentru mine. Multumesc
